Galaxia noastrã, numitã de noi Calea Lactee, iar de asiatici Cãrarea Argintie, se vede pe cer sub forma unei dâre luminoase ce împarte cerul în douã emisfere egale. Zona cea mai luminoasã nu aratã fix mijlocul galaxiei, asa cum ar fi normal (pentru cã în centru sunt cele mai multe stele), ci Constelatia Sãgetãtorului, zona centralã a Cãii Lactee fiind putin spre dreapta fatã de aceasta. Simplul fapt cã imaginea galaxiei împarte cerul pãmântenilor în douã emisfere aproximativ egale aratã cã Sistemul Solar se aflã în planul bratelor spiralei galactice. Corpul central al galaxiei are forma unei lentile bombate la mijloc, diametrul ei fiind de 100.000 de ani luminã, în timp ce grosimea din mijloc este de „numai" 1.000 de ani luminã. De aceea vorbim de un „plan" galactic. Cercetãtorii estimeazã cã în Calea Lactee se aflã cel putin 200 de miliarde de stele si cel mult 400 de miliarde. Toate sunt asezate pe cele patru mari „brate" care au forma unor spirale logaritmice sau pe celelalte douã brate incomplete, care nu ajung pânã în centru. Conform teoriei enuntate mai sus, întreaga galaxie este înconjuratã de un halou de formã sfericã, alcãtuit din stele si minigalaxii aflate la distante cuprinse între 100.000 si 200.000 de ani luminã de centru, care se învârt în sens invers decât restul Cãii Lactee
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu